fbpx
loader

Criza COVID-19 va schimba într-un mod neașteptat piata de deșeuri de echipamente electrice și electronice

În contextul pandemiei cauzate de virusul COVID-19, stăm izolaţi cu gândul că vom scăpa de această criza sanitară fără precedent, dar ne gândim cu ingrijorare cum vom depăși criza economica, deja declanșată la nivel mondial.

Citește toate textele scrise de Cristian Pocol pentru Ziare.com

Picture2-2

În cele ce urmează, vă propun o analiză necesară și sinceră a industriei deșeurilor echipamentelor electrice și electronice (DEEE), folosind experienţa și cunoștinţele proprii în managementul DEEE de peste 17 ani.

Ceea ce știm în acest moment este că economia mondială se va modifica, efectul de globalizare se va restrânge, iar consumatorii finali vor fi mai atenţi la deciziile pe care le iau, după ce vor fi trecut prin această experienţă marcantă.

 

Această situatie se suprapune în România cu un an 2020 decisiv, în care noi prevederi legislative intra în vigoare, licenţa de operare a unor organizaţii de transfer de responsabilitate (OTR-uri) de pe piaţa deșeurilor de echipamente electrice și electronice ajunge la finalul perioadei de valabilitate, o nouă licenţă fiind nevoie să fie emisă de autorităţile competente.

 

Conform website-ului Ministerului Mediului, din nouă OTR-uri înregistrate, la momentul redactării acestui articol, doar două dintre cele listate au licenţă de operare încă valabilă.

Împărţită pe trei etape importante, fiecare cu specificul său, analiza prezintă separat:
a) perioada actuală suprapusă de criza medicală, a cărei durată este estimată pană la finalul lunii iunie 2020;
b) perioada post criză sanitară, cu debut în a doua jumătate a anului 2020 și,

c) economia după cele două crize, începând cu 1 ianuarie 2021.


Din estimările oficiale alarmante, anual sunt produse 50 milioane de tone de deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice. Cifrele sunt cu atât mai uluitoare cu cât, dacă nu se iau măsuri imediate, cantitatea ar putea depăși dublul estimărilor de mai sus, pâna in anul 2050. Dacă la nivel global rata reciclării acestor deșeuri este de doar 20%, România se clasează mult mai prost, reușind să recicleze doar 14% din deșeurile municipale în ultimii 8 ani.

Etapa I – atunci când cei mai mulţi cetăţeni sunt izolaţi, cele mai multe business-uri sunt închise, iar puterea de cumpărare este în scădere, oamenii concentrându-se doar pe produse de necesitate imediată: mâncare, medicamente etc. Așa cum reiese din majoritatea analizelor de impact, această perioadă se va finaliza cel mai tarziu la finalul lui iunie 2020.

O veste relativ bună vine de la comercianţii online, care ne anunţă că vânzările se menţin sau chiar au crescut, domeniul IT&C fiind liderul winners, care a înregistrat o creștere cu peste 30%. Comenzile de echipamente electrocasnice, televizoare și laptopuri au crescut.

Ordonanţa militară nr. 3/24.03.2020, dar și ordonanţa nr.4, cea mai recent anunţată în seara de 29 martie, permit magazinelor de electrocasnice să rămână deschise, decizie care, cu siguranţă, va susţine vânzarea de produse noi. Cu excepţia unei singure fabrici, care a anunţat că se închide pe perioada crizei sanitare, toate celelalte unităţi de producţie de echipamente electrice și electronice (EEE) din România sunt funcţionale.

 

Problema cea mai mare însă este dată de faptul că utilizatorii finali nu au obiceiul de a scoate din casă un electrocasnic în momentul în care cumpără unul nou. Din acest motiv, activitatea firmelor de colectare, de transport și de tratare este aproape zero, în condiţiile în care costurile fixe și de personal sunt la fel ca în toate industriile din România.

Ceea ce consolidează și mai mult crezul că, dacă vrem să păstrăm industria de management a DEEE din România, oricât de mică, așa cum este acum, este nevoie de un program de ajutor similar celorlalte IMM-uri din România.

Fondurile disponibile în Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) ar trebui considerate în acest sens, putând fi folosite pentru susţinerea industriei prin proiecte specifice, de genul plată serviciilor pentru trei luni, la un nivel de preţ mediu pentru anul 2019.

În stare de urgenţă, consumatorii finali și producătorii sunt dezorientaţi și speriaţi de ceea ce se întamplă și de modul cum se vor finaliza cele două crize, medicală și economică. Tocmai din acest motiv, vor acţiona haotic, iar comportamentul lor încă nu poate fi estimat.

Etapa II – vorbim aici despre perioada în care economia reîncepe activitatea, fiind estimată a două jumătate a anului 2020. Având în vedere detaliile prezentate în etapa I, sunt necesare programe care să sprijine repornirea acestei industrii.

 

Mai jos câteva exemple:

 

 

 

1. Program de eficientizare energetică a electrocasnicelor – consumatorii trebuie să fie susţinuţi să își înlocuiască electrocasnicele vechi cu unele noi, eficiente din punct de vedere energetic, cu obligaţia de a preda aceste echipamente vechi în regim unu la unu. Sursa de finanţare pentru produsele noi trebuie să fie din bugetul statului și/sau AFM, având în vedere faptul că UE acceptă măsuri speciale și aici mă refer la posibilitatea de a acorda ajutor de stat pentru industrie, iar serviciile pentru produsele vechi (DEEE) trebuie să fie susţinute de către OTR-uri.

Astfel, sunt sprijiniţi atât producătorii de produse noi, cât și managementul DEEE.

2. Implementarea programelor de economie circulară – cu garanţii de la stat pentru societăţile care organizează astfel de sisteme. Producătorii, împreună cu societăţi de service și firme de colectare și tratare, oferă utilizatorilor finali posibilitatea de a închiria echipamente electrocasnice, pe o perioadă limitată de timp, fără avans și garanţii.

Statul trebuie să susţină această formă de creditare. Având un efort financiar mic, de exemplu 70 RON/lună timp de 36 de luni, fără avans, mulţi utilizatori casnici vor putea să își inlocuiască produsele electrocasnice vechi, iar volumul de DEEE să crească în piaţă.

3. Introducerea obligaţiei pentru industria de retail de a vinde în sistem take-back. Astfel, volumul de DEEE va crește și firmele care prestează serviciile pentru managementul DEEE vor avea activitatea în creștere.

Pe lângă aceste proiecte, este foarte important să se clarifice cadrul legal al domeniului de activitate în baza unui dialog constant cu toate părţile implicate în proces. O mai mare transparenţă, la toate nivelurile, este necesară pentru a facilita luarea unor decizii bazate pe informaţii reale din piaţă.

Specialiștii estimează că vom avea o nouă criză sanitară în toamnă, dar de dimensiuni mai mici, iar speranta cea mai mare este că va fi identificat un protocol de tratament pentru COVID-19. În aceste condiţii, cu programe de sprijin pentru societăţile comerciale, activitatea poate să reinceapă și în industria deșeurilor DEEE.

Încetarea stării de urgenţă și revenirea la normal vor da un sentiment de liniște pentru consumatorii finali, care vor incepe să reconsidere priorităţile vieţii, protecţia sănătăţii și a mediului inconjurător.

Sistemul de valori se va schimba în bine, sperăm, iar domeniul DEEE va fi tratat cu o mai mare responsabilitate. Experienţa profesională a celor care lucrează de mulţi ani în acest domeniu va fi apreciată și implicarea cât mai activă a acestora va ajuta la dezvoltarea industriei.

Etapa III – aceasta va fi normalitatea de după cele două crize, medicală și economică, fiind estimat că va începe dupa 1 ianuarie 2021. Convingerea mea este că lumea va învăţa o lecţie și va reduce nivelul de consumerism și excesul de orice fel, oamenii vor acorda mai multă atenţie modului de exploatare a produselor și decizia de înlocuire a lor nu va mai fi luată la fel de ușor ca până acum.

Acestea vor duce la un comportament mai conștient asupra domeniului DEEE și a materiilor prime care se pot extrage din aceste deșeuri.

Deși se așteaptă și un al treilea val de îmbolnăviri, nivelul ar trebui să fie foarte redus, iar soluţii pentru tratarea cazurilor COVID-19 să fie disponibile la acel moment. În aceste condiţii, toţi actorii economici ar trebui să funcţioneze la capacitate 100%, iar cadrul legal să fie modificat/adaptat realităţii din piaţă, tocmai pentru a oferi un sprijin real tuturor actorilor implicaţi în managementul DEEE.

Experienţa “muncii de acasă” va genera cu siguranţă noi obiceiuri de a utiliza tehnologia în activitatea zilnică, ceea ce, în domeniul deșeurilor, poate însemna raportări mai eficiente în format electronic, care să permită și o centralizare rapidă și o publicare a informaţiilor centralizate în vederea utilizării lor.

Companiile de colectare, transport și tratare, care vor reuși să depășească dificultăţile din primele două etape, vor putea să revină la un regim de funcţionare normal.

În aceste condiţii, o analiză a capacităţii pieţei de tratare din România trebuie să fie făcută de către toţi operatorii împreună cu reprezentanţii autorităţilor. Pentru creșterea acestei capacităţi, programe de susţinere a investiţiilor pentru noi facilităţi de colectare și de tratare trebuie să fie făcute cu ajutorul AFM și a altor surse de finanţare nerambursabile.

În condiţii de normalitate, sperăm că se vor reduce dezechilibrele existente în piaţă, prin creșterea valorii aferente tarifului de preluare a responsabilităţii de gestionare a DEEE, care acum este la un nivel similar cu cel din anii 2010, permiţand astfel să se platească un preţ corect pentru serviciile prestate de toate societăţile comerciale, care colectează, transportă și tratează DEEE.

Ţinta de colectare de 65% prevăzută pentru anul 2021 era greu de atins încă dinainte de aceste crize, iar în realitatea de azi este cu mult mai dificil de obtinuţ.

Sunt discuţii deschise la nivel de UE prin care se cere renunţarea la tot ce ţine de Green Deal, iar dacă acest lucru se va întampla, ţintele din Directiva DEEE ar trebui să fie din nou în discuţie, moment oportun pentru asumarea unor decizii realiste care pot fi luate în consecinţă.

Apasă Enter pentru a căuta