Două programe care urmăresc același scop – colectarea de deșeuri electrice și electronice (DEEE). Diferența dintre acestea, o face strategia de implementare.

O vorbă din popor spune: „Cum ți-l crești, așa îl ai”. Făcea referire la copii, dar atinge același punct sensibil: educația. Așadar, este greu să educi populația să recicleze în mod normal și natural deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), când statul vine cu propuneri prin care oferă beneficii financiare, cum este de exemplu, Programul Rabla pentru Electrocasnice.

Iar atunci când doresc să achiziționeze electrocasnice noi, mare parte dintre români preferă să o facă prin programe de tip Buy Back. Asta pentru că, sunt încurajați de primirea unor discount-uri, atât timp cât oferă la schimb, un produs vechi.

Iar, mare parte dintre echipamentele care nu mai apucă să intre în programele Buy Back, ori sunt depozitate ani buni în locuință, ori sunt aruncate necontrolat la gunoi, unde devin nocive pentru mediu, dar și pentru sănătatea noastră.

Și anul acesta se derulează Rabla pentru Electrocasnice, iar bugetul alocat de Administrația Fondului pentru Mediu este de 75 de milioane lei, față de 40 de milioane de lei, anul trecut. Nu lipsește nici discount-ul acordat cumpărătorilor de electrocasnice noi, care poate ajunge până la 500 de lei, dacă aduce și un echipament vechi la schimb.

Însă, continuarea acestui program nu face decât să contravină tuturor eforturilor de educare și conștientizare a românilor, pe care asociațiile din domeniu le desfășoară, prin intermediul OTR-urilor.

„Obișnuința de a preda un astfel de echipament, doar pentru a primi în schimb un bon valoric, nu este constructivă. Iar, acele deșeuri se transformă în unele periculoase pentru sănătate. În plus, păstrarea nu ajută deloc economia circulară. Doar prin reciclare, deșeurile pot redeveni materii prime și vor reintra astfel, în circuitul de producție”, susține Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE.

Take Back – reciclezi fără să primești bani la schimb

Reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) se poate realiza cu succes și prin programe care nu oferă anumite sume de bani la schimb sau vouchere. Iar drept dovadă stau multe țări dezvoltate, în care se derulează deja acest proces.

Și aici, ne referim la programele Take back, prin care cei care cumpără echipamente noi sunt dispuși să își recicleze produsele uzate, chiar dacă nu primesc bani în schimb. Pur simplu, o fac pentru că așa prevede sistemul reglementat de țara respectivă, aceasta fiind o ordine firească a lucrurilor. Mai mult de atât, cumpărătorul va plăti chiar o taxă suplimentară, dacă nu oferă la schimb un produs folosit.

Sistemul a fost implementat sub presiunea unei ținte minime de colectare greu de atins și anume, 65% din media volumelor puse în piață, în trei ani anteriori. Cu toate acestea, Marea Britanie, de exemplu, nu a reușit să atingă ținta minimă de colectare în anul 2020. Iar, la nivel mondial, în anul 2019, mai puțin de 20% din deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) generate, au fost colectate și tratate în circuitul formal.

„Consider că soluția pe termen lung este să educăm populația să ofere spre reciclare astfel de deșeuri și să devină un comportament normal, nu să fie stimulați de faptul că vor primi un bon valoric pentru a cumpăra un produs nou”, a adăugat Cristian Pocol.

Autor: Daniela Cristescu

Descarca articolul tip PDF – de aici.

Secțiuni similare